Imagini Sfintele Paşti

Chiar dacă în România Sfintele Paşti simbolizează mai mult decât vopsirea ouălor, frământatul celebrului cozonac şi pregătirea pascăi, am decis să vă prezint câteva imagini cu tematică pascală care mi-au atras atenţia în mod deosebit pe internet. Probabil este mult prea devreme să vă urez sărbători pascale frumoase, însă orice ar fi, momentul este bun atunci când îl consider eu. Aşadar, fie ca aceste sărbători sfinte să vă aducă în casă numai sănătate, credinţă, fericire şi putere de a crede într-o lume mai bună. Sărbători fericite!

Ceva despre timp

Astăzi vorbeam cu unul dintre prietenii mei cei mai buni şi printre subiectele care ne-au venit în minte a fost şi faptul că într-un an o să dăm şi noi examenul de Bacalaureat şi că totul o să se schimbe începând de la toamnă. Mă gândesc şi mă întreb, cum de a putut să treacă timpul atât de repede? Dacă a fost ceva ce nu am putut înţelege vreodată cu adevărat, a fost timpul. Explicam unei persoane foarte dragi mie că dacă ar fi să schimb ceva la această lume ar fi modul în care percepem timpul. Pe când noi ne ocupăm vieţile cu lucruri banale, nu realizăm cât de rapid se întâmplă anumite lucruri, dar mai presus de toate, cât de rapid trece timpul. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am habar când Dumnezeu a trecut o jumătate de an, pentru că suntem deja la jumătatea anului, iar eu am perceput această trecere a timpului precum un ticăit de ceas. De ce să vreau să schimb modul în care percepem timpul? Cred că ar fi minunat ca oamenii să poată raţionaliza timpul, secundă cu secundă, astfel încât să trăim fiecare clipă cu un scop. Fiecare secundă să însemne un minut, iar fiecare minut să însemne o oră, în aşa fel încât să nu pierdem nicio clipă făcând cine ştie ce lucru fără rost. Viaţa este foarte frumoasă şi trebuie trăită ca atare. În clipa de faţă îmi este puţin spaimă de faptul că ştiu că în doar un an voi fi nevoit să dau şi eu acest examen şi va trebui să mă confrunt cu lucruri mai importante decât nişte teze şi lucrări de liceu, iar eu nu am apucat încă să mă bucur de toate bucuriile vieţii de elev.

De ce să dai timpul înapoi?

M-am întrebat adesea, dacă aş da timpul înapoi, ce anume aş face diferit? O întrebare destul de dificilă, nu? Dacă aş pune această întrebare mai multor persoane, majoritatea ar răspunde exact ca mine: "aş repara anumite greşeli din trecut". Cât de corect ar fi să facem acest lucru? Abordez această temă pentru că din ce în ce mai des aflu că nu sunt singurul care a fost dezamăgit de lucrurile pe care le-am făcut, sau nu, până în prezent.

Viaţa este un dar pe care trebuie să îl preţuim cu tot ce avem mai bun în noi. Dacă am fi ştiut acest lucru de la început am fi evitat să facem unele lucruri sau poate că am fi prins puţin curaj pentru a lua nişte decizii care ne-ar fi putut schimba vieţile mai târziu. Trăim în regret sau nu? Dacă până de curând spuneam că aş fi dorit să repar greşelile pe care le-am făcut când eram mai tânăr, astăzi sunt bucuros că sunt sincer cu persoana care sunt şi ceea ce am devenit. O persoană din trecutul meu mi-a spus cândva, deşi contextul era altul, că viaţa merită trăită, că oricum, la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, o să murim.

Printre toate deliciile vieţii mele am aflat că se află şi greşelile pe care le-am făcut de-a lungul vieţii. Sunt abia la început de drum, dar am câţiva ani buni de când gândesc matur şi chiar cred că fiecare gând trist sau dezamăgire, fiecare durere sau lovitură îşi au rostul în viaţă. Este ceea ce ne completează pe fiecare dintre noi! Ar fi o aroganţă să gândim că defectele care le avem nu fac parte din noi, că nu reprezintă o părticică din ceea ce suntem. Nu vom fi niciodată perfecţi, dar merită să gândim că, aşa cum suntem, suntem exact cum trebuie să fim!

Aşadar, de ce am da timpul înapoi? În clipa în care realizăm că totul s-a întâmplat cu un scop, evident că o să ne gândim dacă a meritat, însă a schimba prezentul sau viitorul persoanei tale nu poate fi o misiune foarte simplă, de aceea trebuie să ne punem altfel întrebarea. Merită să schimb ceea ce sunt astăzi şi ce aş putea fi mâine?

Propuneri?

Așadar, anul acesta m-am gândit să îmi fac viața exact așa cum mi-o doresc. 2014 a fost anul în care am început acest proces de transformare în bine, însă nu s-au simțit chiar toate schimbările pe care mi le-am propus. Dat fiind faptul că totul s-a întâmplat într-un timp relativ scurt, nu am reușit să fac nimic altceva decât să îmi reprogramez toate planurile pentru anul acesta. Mi-am dorit foarte mult să încep să zâmbesc mai mult și să mă bucur de orice detaliu al vieții. Am făcut-o! Am început să zâmbesc la orice lucru și să simt cum nimic altceva din lume nu mă mai poate deranja. Eu sunt cel mai important și asta este tot ceea ce contează. Este o gândire pozitivă și ajută foarte mult. Pe de altă parte, îmi doresc foarte mult să îmi lucrez corpul. Cu părere de rău recunosc faptul că am început să fac acest lucru încă din 2013, însă am abandonat exercițiile fizice și am început să lenevesc din ce în ce mai mult. Vreau să mă duc din nou la sală și să fac mișcare cât mai multă, ca la sfârșitul zilei, când voi ajunge acasă, vreau să simt că sunt cel mai tare tip pe care l-am putut cunoaște vreodată.

Am avut o gândire foarte proastă din acest punct de vedere, fiindcă aveam impresia că arăt foarte bine și așa. Probabil că arăt foarte bine și așa, însă întotdeauna mi-am dorit să fac ceva mai mult pentru mine încât să simt că am dat tot ce am avut mai bun pentru a arăta în forma mea cea mai frumoasă. Exact ca un fluture! Să pot să merg pe stradă și să captez privirile celorlalți. Cam asta îmi doresc!

Cel mai important lucru la care lucrez de ceva timp este ieșitul în oraș. Mi-am făcut în sfârșit un anturaj bun (normal că gândesc asta și spun că este bun... de vreme ce sunt cei mai buni prieteni ai mei) și petrec din ce în ce mai mult timp cu ei prin cafenele și prin oraș. Ne plimbăm, râdem și bem. Totul cu o anumită măsură, desigur. Cu toate că vreau neaparat să încep să ies și seara, deși programul pe care îl avem este împotriva tuturor. Chiar și așa, de la vară s-ar putea ca lucrurile să se schimbe.

Și nu în ultimul rând, de mult timp îmi doresc să mă apuc de vlogging. Se prea poate ca nici anul acesta să nu reușesc acest lucru, întrucât vreau să mă axez foarte mult pe învățatul pentru BAC și tot ce ține de școală. Nu voi face abstracție nici de celelalte activități pe care le am în viața personală, însă am convingerea că un posibil vlog mi-ar fura tot timpul pe care l-aș avea, cu toate că mi-ar plăcea la nebunie să fac ceva ce mi-ar umple majoritatea timpului. Oricum, voi strânge niște bani pentru un DSLR frumușel și voi încerca să fac niște pași în această direcție, cât de curând.

Ce este de făcut pe vreme rea?

Vremea aceasta este oribilă și nu îmi prea dă multe oportunități de distracție sau activități în aer liber. Nu știu despre voi, dar eu m-am săturat să tot stau în casă și să nu fac mai nimic altceva decât să butonez pe laptop. Așa este, nu sunt cel mai creativ om din lume atunci când vine vorba de activități prin casă. Cu toate acestea, să vă spun câteva din lucrurile pe care le fac atunci când afară este urât. 

În primul rând trebuie să am laptopul aprins, indiferent dacă stau pe el sau nu, deși majoritatea timpului îl petrec în fața lui. Fie că mă uit la un serial, ascult muzică sau citesc ceva pe internet, laptopul meu este întotdeauna aprins cu mine acasă. Întrucât afară este foarte urât, iar vremea nu prea dă semne de schimbare, mi-am făcut un obicei ca de fiecare dată când ajung acasă să îmi fac ceva de mâncare și să mă uit la videoclipuri/seriale/filme pe internet. Nebunia mea cea mai mare la momentul actual este serialul "Homeland", ținând cont de faptul că "The Walking Dead" este încă pe tușă până pe 8 februarie. Mă uit la câteva episoade pe săptămână, fiindcă timpul nu îmi permite să mă uit la mai multe episoade într-o singură zi. 

La nivelul muzicii se pare că am început să nu mai țin cont de stilul pe care îl ascult. Atâta timp cât îmi place și mă face fericită, nu contează dacă melodia este trap, dubstep, rock, dance, pop, etc. Am început să ascult foarte mult jazz și operă. Aceste două genuri muzicale mi-au plăcut întotdeauna, însă acum parcă au o rezonanță mai puternică decât niciodată. 

Într-o altă ordine de idei, îmi satisfac pofta de informații cu cele mai interesante teorii și istorii despre care nu aveam habar până astăzi. Pe lângă vremea cea rea, viața mi-a arătat niște lucruri de care nu eram conștient până acum câteva săptămâni, așadar mi-am dat seama că ar trebui să petrec fiecare clipă din viață ca și cum ar fi ultima. Să îmi fac viața exact așa cum vreau, fără să îmi pese de ceilalți.

Așadar, viața mea prin casă nu este una tocmai neobișnuită, ținând cont de faptul că trebuie să fiu activ și în blogosferă, să citesc ce se mai scrie pe bloguri și să scriu de asemenea la rândul meu pentru a fi citit. Cam asta este viața mea de om, blogger și tânăr. Cu toate că abia aștept să iasă soarele cât mai repede pentru a ieși în oraș la tricou și teniși!

Random post

Nu ştiu despre voi, dar mie mi s-a cam acrit de lipsa timpului liber. Îmi doresc neaparat să treacă mai repede şi această săptămână, să am parte de puţin răgaz şi să pot să îmi organizez mai bine activităţile din viaţa de zi cu zi. Tare dor îmi este să mai particip şi eu pe la un concurs marca BlogAwards, însă de vreme ce liceul îmi ocupă mare parte din timp, iar acasă nu am nici acolo prea mult timp pentru mine, am zis că este mai bine să mai aştept puţin cu toate concursurile la care cred cu tărie  că aş putea câştiga cu uşurină. În orice caz, luna ianuarie a venit cu o veste teribilă pentru noi, elevii claselor de-a 11-a. Semestrul al doilea se anunţă furtunos, întrucât în luna martie vom da simulări pentru BAC. Exact ce îmi mai lipsea! Iar ideea principală nu este aceea că nu vreau să le dau, însă ştiu că profesorii ne toacă prea mult cu nişte informaţii inutile, pentru un examen care nu va avea loc decât peste un an. Înţeleg necesitatea pregătirii elevilor din timp pentru examenul maturităţii, însă simulările pentru clasele de-a 11-a sunt inutile şi o foarte mare pierdere de timp. Problema mea cea mai mare, şi recunosc cu ruşine, este aceea că nu am citit la timp operele pe care trebuie să le ştiu pentru BAC. Este puţin îngrijorător pentru mine, ţinând cont de faptul că în 2016, când voi da eu BAC-ul, la limba şi literatura română s-au mai adăugat şi studiile de caz, asta pe lângă toate celelalte opere pe care ar trebui să le ştiu. Aşadar, viaţa mea este ruinată. Nu spun că neaparat din cauza sistemului nenorocit în care trăiesc, întrucât o parte din vină se află în mâinile lor, însă cealaltă parte din vină se află în mâinile mele. Nu am prea avut această plăcere de a citi, anul trecut prin vară fiind ultima dată când am citit ceva mai complex, însă nici acolo nu mi-am dus misiunea la bun sfârşit, iar plictiseala îşi spusese deja cuvântul. Ce pot să spun? Din cauza tehnologiei şi a dependenţei de gadget-uri şi informaţii pe internet, cărţile devin un subiect aproape tabu pentru mine. Cu toate acestea, mi-ar plăcea să am mai mult de 24 de ore pe zi ca să pot să fac tot ce îmi propun în acea zi şi să pot să şi citesc cărţi. Dacă aş avea mai mult timp, credeţi-mă pe cuvânt că aş face-o şi pe asta! Însă, până când nu va primi ziua încă vreo 10 ore în plus, nu cred că voi pune prea curând mâna pe o carte, în afară de cele de la liceu.

Random post

Învaţă să respecţi, pentru că este cea mai importantă lecţie pe care o poţi învăţa. Aceste cuvinte ar trebui să stea la baza fiecărei personalităţi, întrucât respectul este o valoare foarte importantă de la care pornesc majoritatea calităţilor umane. În plan religios, este foarte posibil ca respectul să fie opusul mândriei. Doar cunoscând cu adevărat noţiunea de respect vom putea dobândi cunoaşterea lui Dumnezeu, deoarece prin respect iubim tot ce înseamnă Iisus şi religia în sine. Desigur, exemplele pot continua, chiar şi în afara acestei sfere religioase. De-a lungul timpului oamenii au dovedit că pot fi superiori celorlalţi, iar asta se datorează din nou respectului. Nu vreau să sune ca un clişeu, dar acea vorbă veche "respectă şi vei fi respectat" se aplică de minune în zilele noastre. Foarte mulţi au dovedit că puterea vine odată cu respectul faţă de oameni. Deja cred că am repetat de prea multe ori acest termen într-un singur paragraf. Ceea ce vreau să spun este că ar trebui ca din ce în ce mai mulţi oameni să fie mai buni pentru că din bunătate se naşte respectul, iar respectul este tot ce mai are de valoare această lume deja putredă din cauza oamenilor din ce în ce mai răi.

Saturday night post

M-am gândit foarte serios în ultima perioadă asupra viitorului meu în ceea ce priveşte partea profesională a vieţii mele. Dacă iniţial mi-aş fi dorit să devin un doctor şi să operez oameni sau să devin medic pe front, astăzi opţiunile mele s-au micşorat şi au devenit din ce în ce mai sigure. În urma unor discuţii pe care le-am avut cu bloggeriţa Loredana Vlăescu (BlogcuLore), ea mi-a spus că studiază jurnalismul. Eu, pe de altă parte, sunt încă la liceu, dar urmez profilul umanistic. Dacă a fost o coincidenţă sau nu, sunt la filologie - jurnalism şi a început să îmi placă din ce în ce mai mult ideea că aş putea să am un viitor în media sau în presa scrisă. Întotdeauna mi-a plăcut să vorbesc şi să scriu, iar acum că anii de liceu nu mai sunt de partea mea, a trebuit să mă gândesc foarte bine în legătură cu următorul pas pe care îl voi face după terminarea clasei a XII-a.

Pe de altă parte, un alt gând care mă tulbură este venirea iernii. Deşi este abia sfârşitul lunii octombrie, frigul este aproape insuportabil. Mi-am imaginat preţ de câteva clipe cum ar fi să locuiesc într-o ţară unde este cald mai tot anul. Nu ştiu cum m-aş putea acomoda, întrucât nu mă împac prea bine nici cu temperaturile ridicate. Totodată, cu venirea iernii vin şi veştile bune. Tot mai mulţi sponsori şi parteneri au început să apară, întrucât Black Friday se apropie, iar magazinele caută să aibă parte de cât mai multă publicitate. În orice caz, mie îmi convine, atâta timp cât îmi primesc recompensa. Şi nu mi-aş dori să închei altfel această postare decât prin anunţarea unei mici victorii. Toamna aceasta am participat la "Toamna Bloggerilor 2014", competiţie special organizată pentru bloggeri, pe BlogAwards.ro. Din păcate am reuşit să particip doar la două campanii, însă la una dintre ele am câştigat deja. Aştept să aflu şi notele de la cea de-a doua campanie, deoarece sunt nerăbdător să aflu dacă am câştigat şi un al doilea premiu.

Ce premiu am câştigat? Dacă asta vă întrebaţi, vă pot spune cu multă fericire că am câştiat un aparat foto (exact ce îmi doream de foarte mult timp) Canon IXUS 132. Iniţial nu îmi dădeam prea multe şanse la câştigarea unui premiu, întrucât ceilalţi participanţi aveau note mult mai mari decât mine, însă se pare că sponsorii au dorit să evalueze din nou articolele participante şi au considerat că merit să câştig măcar un premiu, la fel ca mulţi alţii. Ar fi fost super ca aparatul foto să fi fost mai mare, aşa cum mi-aş fi dorit eu, dar hei! Unde mai faci că l-am câştigat pentru câteva ore de muncă... ce motiv aş avea să mă plâng? Premiul este premiu!

October post

Iubesc perioada care urmează. Toamna întotdeauna mi-a dat o stare de fericire interioară, însă ştiu că doar în luna decembrie mă pot simţi pe deplin împlinit. Pentru mine toamna şi iarna sunt cele mai frumoase anotimpuri. Ele mă readuc cu picioarele pe pământ, după ce timp de un an am muncit din greu. Viaţa nu este tocmai roz, aşa cum mulţi alţii ştiu deja, însă aceste două anotimpuri îmi oferă o perioadă de răgaz bine meritată. În ceea ce priveşte iarna, chiar vorbeam cu părinţii mei în timp ce mergeam printr-un supermarket. Ajunşi la raionul cu decoraţiuni, nu am putut să nu observăm că au fost aduse decoraţiunile pentru Crăciun. Am rămas uimit când le-am văzut! Deşi este abia luna octombrie, mai multe supermarket-uri au adus aceste decoraţiuni. Mi se pare puţin stupid, însă nu m-am plâns atunci când le-am văzut, deoarece îmi plac la nebunie luminiţele şi toate celelalte decoraţiuni. Când vine vorba de luna decembrie, sunt acaparat de o stare spirituală specifică numai acestei luni. Ultimele zile din an reprezintă întotdeauna pentru mine un moment foarte bun de a reflecta asupra faptelor mele din cursul anului care au avut un rol important în viaţa mea. Este o eliberare spirituală pe care nu o am decât o dată pe an şi încerc să profit de ea la maxim. Totuşi, încă nu mă pot lăsa pe brazdă. Luna octombrie nu este nici pe departe terminată. Cu toate acestea, vin plin cu gânduri bune faţă de zilele ce vor urma şi cred cu tărie în faptul că până la sfârşitul anului voi avea parte numai de întâmplări plăcute.