Această postare o dedic tinerilor care se confruntă zi de zi cu probleme în relaţiile lor de prietenie. Vorbind din punctul de vedere al unui adolescent, ştiu cât de grea poate fi uneori viaţa, chiar dacă părinţii ne tachinează şi ne spun lucruri de genul: "mai eşti şi tu stresat la vârsta ta?". Ei bine, dragii mei, nu vă înşelaţi crezând că puteţi fi stresaţi în perioada adolescenţei. La fel ca mulţi alţii, şi eu am trecut prin perioade grele şi am crezut că nu mai rezist, că o să las baltă orice relaţie de prietenie şi că o să devin un singuratic. Îmi este totuşi imposibil să îmi imaginez o lume în care să nu am un prieten alături.
Chiar şi atunci când nimic nu mai are logică şi parcă nu se mai poate rezolva nimic, luptaţi! Unul dintre cele mai bune sfaturi pentru o prietenie de succes este să luptaţi pentru ea. O relaţie de prietenie are şi zile frumoase, dar şi zile urâte. Nu trebuie să renunţi niciodată la o prietenie, oricât de afectată ar fi. Caută să găseşti o rezolvare pentru orice problemă, iar atunci când vei observa că lupţi singur pentru amândoi, abia atunci poţi să spui că ai dat tot ce ai avut mai bun pentru a menţine prietenia pe o linie de neutralitate. Mai precis, trebuie să înţelegi că eşti responsabil de menţinerea relaţiilor de prietenie la un nivel acceptabil, însă nu trebuie să ajungi nici într-o groapă din care să nu mai poţi ieşi.
Deşi titlul sugerează ideea că un om poate să ajungă să cunoască prietenia perfectă, nu cred că este cu putinţă un asemenea lucru. Singura prietenie care poată să atingă cote maxime de respect şi iubire este reprezentată de relaţiile dintre membrii unei familii. Revenind la subiectul abordat, pentru a reuşi să întreţii o prietenie, tot ce trebuie să faci este să urmezi nişte paşi simpli. Aceştia vin pe parcursul relaţiei dintre tine şi cel care îţi este prieten. Nu sunt nişte paşi stabiliţi, deoarece totul vine natural. Totuşi, câteva norme se fac cunoscute în mai multe relaţii de prietenie.
1. Caută să te afli pe o axă similară cu cel de lângă tine.
Nu trebuie să fii întocmai ca prietenul tău, însă este indicat să îl accepţi cu toate părţile lui bune şi rele, întrucât nimeni nu este perfect. De asemenea, de la această idee putem deduce faptul că, pentru ca o prietenie să reziste, cei doi indivizi trebuie să îşi găsească aspectele comune, dar nici diferenţele nu trebuie evitate!
2. Înţelege-i viaţa, trecutul şi ajută-ţi prietenul la nevoie.
Un aspect greşit din această regulă ar fi aceea că mulţi indivizi ajung să profite unul de celălalt. În acest caz, prietenia nu mai poate fi considerată o relaţie naturală. Într-adevăr, ai datoria să îţi asculţi prietenul la greu, însă nu trebuie să se ajungă într-o situaţie extremă în care să nu existe schimbul de idei şi ajutor.
3. Trebuie să te respecţi în primul rând pe tine pentru a exista un schimb reciproc de respect.
Cred că această regulă vorbeşte de la sine, de aceea nu doresc să comentez nimic. Normele pot continua, deoarece acestea nu au un număr predefinit. În condiţiile acestea, eu vă pot spune că am trăit destule relaţii de prietenie încât să mă educ singur şi să înţeleg care pot fi ajunsurile şi neajunsurile unei prietenii. Am găsit echilibrul interior de care aveam nevoie pentru a-mi da seama cum trebuie să reacţionez în anumite situaţii. Este foarte important ca într-o prietenie cei doi să îşi cunoască limitele şi să creeze un echilibru armonios. Eu mă bazez pe aceste principii şi pot recunoaşte că nu am mai avut de mult probleme cu prietenii. Am învăţat să ţin şi la mine, deoarece este foarte greu să cunoşti persoana de lângă dacă nu te apreciezi la adevărata valoare mai întâi pe tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu