Recent am văzut cum pe Facebook au fost distribuite mai multe chestionare legate de graffiti în care se punea întrebarea "vandalism sau artă?". Titlul acestei postări am decis să fie acelaşi cu cel al chestionarului, întrucât mi s-a părut foarte interesant şi chiar mi-ar plăcea să abordez acest subiect.
Deşi ştiu că există păreri împărţite despre această formă de exprimare artistică a unor persoane, nu pot să mă dezic de la biserică. Este destul de clar faptul că totul a pornit de la Sfântul Gheorghe. Cei care citesc acum aceste cuvinte s-ar putea să fie miraţi şi să se întrebe: "Cum să pornească totul de la Sfântul Gheorghe? Ăsta-i nebun?". În urmă cu o săptămână s-a transmis prin intermediul mass media o ştire care spunea că în Bucureşti o clădire a cărei faţadă era acoperită cu graffiti a fost văruită pentru a acoperi fresca ce îl înfăţişa pe Sfântul Gheorghe într-o viziune... să zicem, diferită. Nu se ştie cine a preluat această iniţiativă de a şterge pictura, însă oamenii cred că biserica este implicată, sau chiar proprietarul clădirii. Alte voci cred că este vorba de o asociaţie de locatari, dar cine ştie?
Nu mi se pare ceva ieşit din comun ca într-un oraş de dimensiunile capitalei să găseşti clădiri acoperite cu graffiti. Ba chiar ar fi ciudat să ştii că Bucureştiul, care până la urmă este şi el o mică-mare cocină, nu ar avea niciun graffiti. Ce este interesant este faptul că lumea interzice cu desăvârşire această iniţiativă artistică de a înfrumuseţa oraşul cu imaginile sfinţilor. Din nou vreau să subliniez faptul că nu dau bir cu fugiţii şi nu spun că biserica este rea, însă de această dată nu cred că o asemenea măsură chiar era necesară... este puţin absurd să afli că o instituţie a statului, dar mai mult de atât, casa Domnului, interzice cu desăvârşire tinerilor să facă lumii cunoscute chipurile sfinţilor, într-o manieră contemporană, asta dacă se adevereşte că biserica a fost implicată.
Am văzut şi eu fresca şi nu pot înţelege ce anume era jignitor la adresa Bisericii Ortodoxe Române, cu atât mai mult Sfântului Gheorghe, încât s-a dorit schimbarea unei lucrări frumoase. Sunt un om credincios, sunt mândru că sunt creştin ortodox, însă sunt dezgustat să aflu că în România Constituţia nu se respectă. Astfel aflăm că în ţara noastră dreptul la exprimare artistică este îngrădit. Arta este cea care ne eliberează, iar graffiti-ul cu siguranţă nu este o acţiune de vandalism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu