Dinţi de cupă. Wait, what?!

Până să mă documentez pe internet şi să aflu ce sunt aceşti dinţi de cupă, asta fiind acum câţiva ani buni, am crezut întotdeauna că dinţii de cupă sunt dinţii pe care îi pune dentistul în gură, fiind mai rezistenţi decât cei din porţelan. Ce să-i faci? Când eşti copil îţi permiţi să ai o imaginaţie bogată. Revenind la vremurile noastre, nu prea am dat atenţie acestor "gadget-uri" ale cupelor de la excavatoare, însă am aflat că sunt foarte importante. Nu toate cupele le au, însă este de dorit ca acestea să fie instalate pe cupe, fiind totodată în folosul celui care manevrează excavatorul.

Eu unul nu o să lucrez în domeniu, însă cunosc pe cineva care doreşte să o facă. Pentru acest cineva, al cărui nume nu o să îl dau, reprezintă mai mult decât un vis să lucreze în construcţii. Îşi doreşte de foarte mult timp să lucreze pe şantier, ţinând cont de situaţia economică precară de care dispune, din păcate. El ştie că pentru a oferi o durabilitate mult mai mare cupei, trebuie instalate numaidecât aceste oţeluri. Această pasiune a lui pentru construcţii a luat naştere în urma vizitării unui şantier foarte bine organizat, cu muncitori iscusiţi, aşa cum vezi numai în filme.

Mi-a povestit pe îndelete cum doreşte să schimbe faţa acestei meserii în comunitatea în care acesta locuieşte. Dacă este să mă întrebaţi, ceea ce o să vă spun pare scos dintr-un film. Locuieşte într-un oraş cam la fel de mare ca, cel în care locuiesc eu, loc unde oamenii sunt cam leneşi. Pe lângă faptul că este această lipsă de locuri de muncă, oamenii au dat dovadă de lenevie, în special bărbaţii, dar totodată au dovedit că pot fi cei mai îndemânatici constructori cu putinţă. Repet, nu voi spune cine este această persoană, nici de unde provine.

Sunt fericit să aflu că mai există oameni care nu se dau bătuţi în ceea ce priveşte traiul lor şi că nu dau înapoi când vine vorba de muncă. Acest prieten al meu este cel mai mare model pe care l-am putut avea vreodată, desigur, în ceea ce priveşte alegerea carierei. Totul depinde de voinţa pe care o cărăm fiecare dintre noi în suflet. Eu am decis pe ce drum o să merg, la fel şi prietenul meu. Voi, dacă există cititori care din păcate încă nu şi-au stabilit un drum, ce o să faceţi? Timpul se scurge. Tic-tac, tic-tac!