duminică, 15 decembrie 2013

Agentul diavolului

Am avut un vis, da, am avut un vis de curând în care mi se prezenta noua mea locuinţă. Îmi aduc aminte că locuiam undeva într-o pădure, aproape de un izvor, un izvor cu o apă foarte limpede şi frumoasă. Câinele meu aştepta docil şi supus, la fereastră, uitându-se după mine ca să ştie când aveam să mă întorc în casă pentru a mă putea dărâma din nou. Desigur, fiind foarte răsfăţat şi alintat, era de la sine înţeles că avea să mă doboare cu prima ocazie, astfel arătându-mi cât de mult ţinea la mine.


Datorită temperaturii extrem de scăzute, cele două motopompe care îmi alimentau cabana cu apă îngheţaseră şi totodată mai multe componente ale acestora se spărseseră. O situaţie destul de complicată pentru mine, având în vedere că nu sunt un foarte bun instalator. Am intrat înapoi în casă în speranţa că o să pot suna un instalator profesionist pentru reparaţiile ce urmau a fi efectuate. Nici gând! Intrarea mea în casă îmi răvăşise mintea în totalitate. Câinele făcuse prăpăd din toate punctele de vedere. Peste tot zbura puful din pernele ce le găseam până nu de mult pe canapea, telefonul fix fu smuls din perete, iar mâncarea pentru animale cumpărată de la petshop era deja terminată.
Încetul cu încetul mintea mea o lua razna. Nici măcar nu ştiam de unde să încep! Schematic, cu o tactică imbatabilă, am aruncat pe jos tot ce se putea găsi pe masa din sufragerie şi am scos un caiet însoţit de stiloul de îl aveam în buzunar. Începusem să notez toate stricăciunile în timp ce câinele stătea şi rânjea la mine copios, cel puţin aşa îl vedeam eu, scoţând limba afară şi lingându-se pe bot de satisfacţie.
Planul era pe cât se putea de simplu: urma să merg la cel mai apropiat magazin de ustensile, să cumpăr bormaşina de care aveam nevoie cel mai mult, un coş foarte mare de gunoi şi o mătură cu un făraj. Cu geaca deja pe mine, cheile de la casă în buzunar şi foiţa ce conţinea lista cu tot ce trebuia să cumpăr, începusem a mă grăbi spre maşina mea. Deodată câinele începu să latre foarte puternic. Deşi câinele se afla în casă, lătratul lui suna din ce în ce mai tare.
*Ham!*
O labă puternică căzu pe mine în timp ce respiraţia caldă a partenerului meu patruped îmi intra în nări. Dormeam, totul fusese un vis, însă câinele nu mă părăsise nici măcar în somn. Ce coşmar... mă lătrase toată noaptea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu