Deşi astăzi a fost foarte cald, încă de dimineaţă, am participat la o activitate super plăcută în cadrul liceului. Ieri, după ce am fost ajutat în redactarea scrisorii mele de recomandare de unul dintre cei mai apreciaţi profesori de română din oraş, acesta m-a invitat să particip următoarea zi, adică astăzi, la o "festivitate" la care au fost aşteptaţi elevi. După 20 de ani, promoţia anului 1994 s-a reunit în cadrul întâlnirii organizate pentru împlinirea celor 20 de ani de la absolvire.
Am fost surprins plăcut să aflu cum foştii elevi ai liceului în care învăţ s-au revăzut, împărtăşind experienţe de viaţă şi reamintind momente din cursul anilor de liceu în care se aflau ei în băncile în care mă aflu atât eu cât şi colegii mei. Râsul şi amuzamentul au fost elementele principale care au stârnit veselia şi starea de bine a absolvenţilor. Cu toate acestea, profesorii i-au reamintit cu durere în suflete pe profesorii şi elevii care nu mai sunt astăzi printre noi.
Discursurile celor care au fost pe băncile liceului, atât elevi cât şi profesori, m-au afectat profund, făcându-mă să mă gândesc cu nostalgie la vremurile pe care le-am trăit împreună cu prietenii şi colegii mei din liceu. Aceasta fiind singura dată în viaţa mea când am fost invitat la o festivitate de o amploare atât de mare, consider că am trăit o experienţă plăcută alături de profesorii pe care îi preţuiesc cu mult drag, dar şi alături de colegii mai mari din clasa a XI-a.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu