Astăzi...

Fără intenţie, aseară stând în pat am început să vorbesc la telefon cu un prieten de-al meu prin mesaje despre situaţia actuală din Ucraina. Iniţial nu am ştiut despre faptul că poliţia a început să folosească muniţie de război împotriva cetăţenilor. Chiar a fost un şoc pentru mine să aflu că mai mult de 100 de persoane au fost ucise în atmosfera infernală creată în Kiev. Sincer, nu cunosc adevăratul motiv pentru care preşedintele ucrainean nu doreşte aderarea ţării la Uniunea Europeană, însă nu ştiu dacă aş putea să îl judec pentru decizia luată. Privind pe de o parte beneficiile de care ar putea avea parte această ţară, consider că Uniunea Europeană este şi astăzi în picioare datorită ţărilor minione pe care le subjugă. România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria ş.a.m.d. (pentru că U.E. înseamnă strict Germania, Franţa şi Belgia, din câte se pare) sunt printre primele ţări care ajută la mişcarea rotiţelor acestei uniuni. O adevărată hoţie aş spune, însă trebuie subliniat faptul că, pe lângă dezavantajul acesta politic, pe lângă jocurile acestea politice. Referitor la Ucraina, nu aş fi crezut că se poate ajunge la o adevărată revoluţie. Aveam impresia că totul se va rezuma la un set de proteste, dar se pare că situaţia poate degenera într-o ţară care poate dovedi că poporul este adevăratul stăpân! Problema nu se află doar în mâinile celor care dictează poliţiei să tragă asupra cetăţenilor, ci şi în mâinile noastre. Credeam că ne numim homo sapiens (omul înţelept... pentru cei care au uitat definiţia) cu un scop. Cum să nu îţi sară muştarul când auzi de crimele care au loc? 

 
Dacă mă credeţi, eu sunt foarte mâhnit să aflu că acest titlu (onorific aş spune) pe care ni l-a dat Dumnezeu (şi anume acela de a ne numi oameni) a fost pătat cu sângele unor nevinovaţi încă de la începutul veacurilor, iar noi încă nu am învăţat care este adevăratul motiv pentru care existăm. Sper că nu greşesc când spun acest lucru, dar de ce am oare impresia că în Ucraina, uşor, cu paşi siguri, se instalează un regim dictatorial? Mi-aş dori să cred că mă înşel, însă şi noi am trecut prin asta cândva şi ştim că atunci când puterea întoarce spatele poporului, iar poliţia, jandarmeria şi armata foloseşte muniţie de război, este vorba într-adevăr de un regim dictatorial. Vă scriu aceste rânduri în speranţa că, poate, Dumnezeu o să îşi facă milă de aceşti oameni şi că o să îi ajute să scape din ghearele morţii, sănătoşi, puternici şi nevătămaţi!