Breaking Bad

Finalul serialului Breaking Bad mi-a lăsat un gust oarecum amar pe cerul gurii. Este un sfârşit care combină o multitudine de sentimente menite să încarce emoţional persoana. Deşi credeam că Walter o să aibă parte de ceea ce a visat întotdeauna, şi anume bani pentru a-şi întreţine familia chiar şi după moarte, totul a luat o întorsătură ciudată, dar tristă. Ştiam de la început că Hank se apropia prea mult de centrul întregii operaţiuni, fapt pentru care moartea sa a survenit foarte rapid, chiar dacă nu a fost Gustavo cel care i-a pus capăt zilelor.

În ceea ce îl priveşte pe Jesse, el a fost şi va rămâne în continuare personajul meu preferat din acest serial. Viaţa sa este una dintre cele mai mizerabile, fiind plină de dezamăgiri şi pierderi. Dacă ar fi să caracterizăm viaţa acestui personaj într-un singur cuvânt, cred că este suficient să spunem: minciună.

Pe de altă parte, nu credeam că Walter o să ajungă să ia locul lui Gustavo, devenind astfel cel mai înfricoşător personaj. Mândria cu care vorbeşte despre acţiunile pe care le-a săvârşit în ultimele clipe de viaţă ale lui Gus denotă răutate pură. Cel mai mare şoc a fost suportat de Skyler întrucât nu mai trebuia să trăiască cu frică de Gustavo, cel mai influent furnizor de droguri, ci trebuia să trăiască cu cel mai renumit producător de droguri din întreaga lume, fiind de asemenea un foarte mare criminal.

În cele din urmă, lupta cu Frăţia Ariană a fost cea care i-a adus sfârşitul lui Walter, fiind o moarte anticipată încă din momentul în care Hank este ucis, iar Jesse este răpit. Cu toate acestea, latura cea mai umană a lui Walt iese la iveală atunci când păşeşte prin laboratorul făcut special pentru Jesse, fiind singurul loc în care Walt s-a simţit cu adevărat om încă de la început. Ultimul drum pe care l-a făcut a fost în locul care a fost iniţiat drept producător de droguri. Primul drum i-a fost şi ultimul.

Din punctul meu de vedere, Breaking Bad este un serial care merită să fie vizionat cu mare atenţie. Un serial care combină acţiunea cu drama nu poate să ofere nimic altceva decât un val de sentimente plăcute celui care vizionează. Am trăit şi crescut odată cu aceste personaje, am fost trist alături de ei şi am simţit fiecare gram de suferinţă prin care a trebuit să treacă aceştia.