Nu sunt un foarte mare filosof, dar datorită evenimentelor şi problemelor specifice perioadei adolescentine, am reuşit să îmi creez o mică regulă care vine sub forma unui citat propriu.
"Nu eşti obligat să trăieşti, ci privilegiat să te bucuri de viaţă."
Eu cred că viaţa este cel mai mare dar pe care Dumnezeu ni l-a putut da. De ce să încetăm să mai trăim atunci când avem parte de un necaz? Moartea este dovada laşităţii noastre. Nu sunt un fan al sinuciderii şi nici nu cred că voi fi vreodată. Întotdeauna există o cale prin care putem să mediem orice problemă a vieţii, să ajungem la o soluţie.
Desigur, acest citat poate avea o dublă semnificaţie. Tinerii vor înţelege mai greu, cel puţin aşa văd eu lucrurile. Prin a "trăi" mă refer şi la faptul că nu este nimeni obligat să petreacă sau să se facă remarcat pentru a fi bucuros/bucuroasă, ci pur şi simplu trebuie să te bucuri de viaţă, cu toate detaliile ei, exact aşa cum este ea. Vă las pe voi să găsiţi alte semnificaţii ale acestui citat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu