Plictiseală mare şi căldură

Este aşa o căldură pe aici prin reşedinţa lui subsemnatu'..! Dacă mă credeţi, de câteva zile nu prea mai ştiu ce să fac pentru a putea închide puţin ochii seara. Până şi somnul este ceva complicat şi pare că trebuie să depun un efort supraomenesc pentru a intra în acea stare de moleşeală care să mă trimită în lumea viselor. Nici apa, nici oboseala nu mă mai ajută să adorm rapid.

Trecând peste subiectul căldură, plictiseala este un alt factor care, din păcate, îşi are loc în sufletul meu pe timp de vară. Locul de muncă pe care l-am dorit acum două luni de zile s-a dovedit a fi o mare nesimţire. Nu doresc să fac public numele angajatorului, dar din cauza comportamentului neadecvat pe care îl avea faţă de toţi angajaţii şi modul în care munceam, am decis să nu mai merg la muncă. S-ar putea ca mulţi dintre cititori să mă acuze pentru această decizie luată spunând că toţi patronii sunt aşa. Ei bine, nu este chiar adevărat, vă spun.

Sunt aşa de plictisit încât nu mai ştiu ce aş putea face nici pentru câteva minute. Am încercat orice activitate pe care o făceam şi în timpul liceului, însă fără efect. Cred că ultimul lucru care îmi mai rămâne de făcut este să mă apuc să citesc câte ceva pe ici-colo. Ei, aşa arată vacanţa mea de vară. Plictisitoare, foarte caldă şi în acelaşi timp neprielnică pentru un tip ca mine.