Gestul contează!

De-a lungul vieţii învăţăm că uneori trebuie să mai şi dăm, nu doar să primim. Este foarte important să conştientizăm că nu suntem buricul pământului şi că frumos ar fi să dăm şi atenţii persoanelor importante din vieţile noastre. Când ne-am gândit ultima oară la mama sau la tata? Dar la fraţi? Ce ziceţi de cel mai bun prieten? Nu ne-au fost oare aceste persoane alături la bine şi la rău? Este momentul să le arătăm cât de importante sunt pentru noi şi să le apreciem toate faptele de bine şi clipele în care ne-au adus zâmbetul pe buze, deşi poate au sacrificat mai mult decât suntem capabili să ştim, doar ca nouă să ne fie bine.

Un coşuleţ de cadouri, unul frumos aranjat, dar nu foarte bogat în cadouri, astfel încât să nu pară că este plin de lucruri luate la repezeală. O astfel de atenţie este foarte bună pentru cei care merită o "răsplată". Un coş de cadouri ar trebui să aibă simboluri ale relaţiei dintre noi şi persoana/persoanele în cauză. Pentru că amintirile sunt cele mai importante şi orice ar fi ele nu vor trece niciodată, un set de fotografii cu momentele petrecute împreună ar fi mai mult decât bine-venite. Eu spre exemplu aş orna un coş de cadouri cu câteva pagini dintr-o carte citită de persoanele cărora li se adresează atenţia, şi câteva lucruri care ştiu că au fost apreciate întotdeauna. Aş adăuga vreo două sau trei fotografii care să aducă aminte de momentele trăite împreună. Pe spatele fiecărei fotografii aş scrie câte un mesaj drăguţ care să le amintească de mine de fiecare dată când le-ar revedea. Pe de altă parte aş pune ceva de băut. În funcţie de caz, aş pune băuturi alcoolice sau poate chiar un suc. De ce nu? La urma urmei coşul ar trebui să simbolizeze şi atenţia oferită micilor aspecte care îi caracterizau pe cei dragi nouă. Şi fiindcă ştiu că natura are un impact asupra tuturor, aş adăuga pentru un efect cât mai frumos câteva conuri de brad sau crenguţe dintr-un copăcel.

Dacă încă nu am zis... aş face un coşuleţ de cadouri familiei mele. Cei care mi-au fost mereu alături şi m-au îndrumat în viaţă. Datorită lor am ajuns persoana care sunt astăzi şi am reuşit să înving orice teamă, orice neajuns, orice vis neîmplinit. Ei m-au ajutat să transform încă de mic dorinţele în realitate şi să arăt lumii că totul este posibil dacă am puterea să răzbesc în viaţă. Părinţii şi fraţii mei sunt totul. Familia este sacră! Lor le datorez totul.

De ce aş alege să le pun câteva pagini dintr-o carte citită în coşul de cadouri? Deoarece paginile rupte ar reprezenta poveştile vieţilor noastre. Numărul de cuvinte de pe fiecare pagină ar fi lunile petrecute împreună, în timp ce faptul că paginile sunt rupte reprezintă ideea că nimic nu poate să ne întoarcă în timp ca lucrurile să se fi întâmplat altfel. Destinele ne sunt rupte dintr-un trecut pe care l-am trăit cu gândul la viitor. Pe acelaşi traseu merg şi cu fotografiile. Ele arată momentele frumoase petrecute împreună, iar faptul că au fost surprinse în imagini reprezintă nemurirea acelor clipe. Şi da, aş pune până şi bere în coş, deoarece nu pot uita mesele simple, dar minunate, în familie, pe care le luam în fiecare weekend. Acolo eram doar noi. Acolo ne simţeam protejaţi şi binecuvântaţi. Acolo familia noastră devenea o singură fiinţă. Un întreg. Iar conurile de brad... de ce le-aş pune? Pentru că ele ar simboliza pentru noi faptul că am crescut şi am fost educaţi să apreciem gesturile mici. Lucrurile mărunte au făcut întotdeauna diferenţa, iar dacă am vrut vreodată să aducem zâmbetul pe faţa cuiva dintre noi, până şi un con de brad cu o fundiţă a funcţionat.

Dragă familie,

Te iubesc!

Acesta este coşul de cadouri pe care l-am făcut pentru familia mea. Câte ceva pentru fiecare. Sper să vă placă!

Dacă şi tu ai vrea să faci un cadou special familiei tale sau unei persoane dragi, dar nu eşti foarte inspirat, află că există un magazin special pentru această nevoie. Acest magazin este GiftSolution.ro, el oferind cele mai frumoase coşuri de cadouri. Şi nu uitaţi că în perioada sărbătorilor de iarnă sunt achiziţionate cele mai frumoase coşuri de cadouri, iar acestea pot fi văzute în categoria special dedicată coşurilor cadou de Crăciun (pentru mai multe detalii accesează: https://www.giftsolution.ro/cosuri-craciun/). Şi nu trebuie să vă aruncaţi la bani, deoarece sunt coşuri pentru toate buzunarele. În cele din urmă gestul contează!

Monday. Here we go again.

După o săptămână de vacanţă binemeritată, tot nu îmi vine să cred că timpul a trecut atât de repede şi mâine este o nouă zi de şcoală. În această zi de duminică mi-am făcut timp şi pentru puţină distracţie în familie. Am vizionat câteva filme bune la TV, am râs pe seama unor videoclipuri amuzante şi am luat cina în familie. Mi-a părut rău totuşi că nu am realizat cât de rapid a trecut tot timpul liber pe lângă mine şi că nu am reuşit să fac prea multe. Cu toate acestea, primul volum din romanul "Ion" este terminat şi pot să spun că am rămas cu un gust plăcut după lecturarea lui. Na că am reuşit să fac şi ceva ce mi-am propus de la începutul vacanţei. Într-o altă ordine de idei, azi dimineaţă am participat la slujba de la biserică şi am luat parte la una dintre cele mai frumoase pilde pe care o pot cunoaşte. Este vorba de pilda fiului risipitor, care în mod inconştient am mai ascultat-o de foarte multe ori, fiind povestită de diferite persoane. Mi se pare foarte interesantă, întrucât este pilda cu cea mai mare rezonanţă în sufletul meu. În cele din urmă pot recunoaşte că duminica mea a fost foarte plăcută. A voastră?

Cadourile mele pentru cei dragi

Luna aceasta a fost o fugă constantă pentru mine. A trebuit să mă orientez prin foarte multe magazine după cadouri pentru cei dragi mie. Cu toate acestea, mi-a făcut foarte multă plăcere să mă plimb şi să aleg pentru ei. Pentru fratele meu am decis că este vremea să treacă la un alt nivel. I-am cumpărat tocmai din Asia o pereche de ghete de iarnă, întrucât ale lui deja erau mult prea folosite şi chiar doream să îi fac ziua mai bună.

Pe sora mea am ajutat-o să completeze o sumă de bani pentru a-şi cumpăra de asemenea o pereche de ghete pentru primăvara anului 2015. Am fost cu ea pentru că am vrut să mă asigur că îşi cumpără ceva din bani. Banii nefolosiţi sunt bani irosiţi, pentru că şi eu de fiecare dată când am o sumă de bani, dacă nu o folosesc când trebuie, pentru ceea ce vreau, pur şi simplu rămân fără ea!

În ceea ce îl priveşte pe tatăl meu, i-am cumpărat nişte parfumuri pe care vreau să i le ofer în seara de Crăciun. Acesta nu îşi doreşte nimic, fiind mulţumit să afle că suntem fericiţi alături de el, atâta timp cât mama este plecată în străinătate la muncă. Uneori mă doare sufletul să ştiu că sunt la distanţă unul de altul, însă viaţa merge înainte... şi odată cu ea şi noi. Chiar şi aşa, cândva ştiu că situaţia se va schimba şi că nu va mai fi nevoie să fim divizaţi. Revenind la parfumuri, luna aceasta chiar am fost într-o criză de produse cosmetice, motiv pentru care a trebuit să îmi refac stocul. Am cumpărat câteva anti-perspirante şi creme, dar şi câteva parfumuri. Parfumurile însă sunt alese cu atenţie, întrucât vreau să i le ofer în seara de Crăciun, pentru a-i înfrumuseţa seara.

Some chilling time

Nu ştiu ce anume m-a apucat, dar ieri şi astăzi am fost foarte implicat în căutările mele asupra muzicii. M-am întors puţin la vremurile de aur ale generaţiei lui Michael Jackson şi am ascultat câteva din melodiile regelui. Cel mai mult mi-a atras atenţia melodia "They don't care about us". Mesajele pe care le-a transmis Michael prin melodiile lui sunt foarte puternice. Acestea au un ecou puternic chiar şi astăzi, după moartea lui.

Într-o altă ordine de idei, weekend-ul acesta l-am petrecut butonând laptopul. Ar fi trebuit să ies până în oraş, însă am avut programul "puţin încărcat" şi am renunţat. Cu toate acestea, parcă nici acum, după ce că am terminat cu toate tezele şi am reuşit să dorm şi eu mai mult, tot nu sunt pe deplin odihnit. Doamne! Abia aştept să vină vacanţa de iarnă. Serios, mai este doar o săptămână, însă eu simt că nu mai rezist. Vreau să îmi văd fraţii reuniţi într-o singură cameră, să ascultăm muzică, să vorbim, să ne uităm la filme.

Preţurile şi televizoarele

De ceva vreme ne cam tot bate un gând (pe mine şi familia mea) să cumpărăm un nou televizor, întrucât cel din sufragerie nu este unul tocmai satisfăcător. Dimensiunile acestuia sunt foarte reduse, iar ecranul nu mai redă în mod corect imaginile. Nu ştim cine s-a jucat cu vreun magnet pe lână ecran, dar ştim că cineva a făcut-o. Din pricina acestui lucru, ne-am pus pe gânduri şi am început să luăm la rând toate magazinele online de electronice şi electrocasnice, în căutarea unor oferte de televizoare LED ieftine.

Am avut atâtea momente în care a trebuit să ne invităm oaspeţii în sufragerie ştiind că este cea mai potrivită cameră pentru a găzdui pe cineva pe timp de zi, însă niciodată nu am putut să ne mândrim cu televizorul micuţ şi bătrân care ne cam face de râs. În cele din urmă, după lungi dezbateri şi analize, am decis că un singur magazin online ar fi ok în vederea achiziţionării unui televizor. Care magazin mai exact? Evomag.

O mică analiză asupra televizoarelor prezentate în oferta acestui magazin ne-a făcut să realizăm o listă cu mai multe produse ce ar da bine în sufrageria noastră. Ne-am uitat numai după televizoare cu o diagonală rezonabilă, dar şi un preţ accesibil, pentru că până la urma urmei contează cel mai mult. Ne-am gândit să alegem, în cele din urmă, televizorul LED Sharp LC22LE250V, full HD, Active Motion 100.

Acum, tot ce mai trebuie, tot ce este de făcut până la momentul în care televizorul va fi pe mobila din sufragerie, va trebui să muncim ca să strângem banii necesari. Într-adevăr, nu este un preţ imens, dar timpurile îşi cam spun cuvântul, iar bugetul este cam limitat. Extrag din Caragiale şi subliniez: "famelie mare... renumeraţie mică...". Oricum, sper ca până la vară să putem să ne bucurăm de un televizor mult mai performant, elegant şi satisfăcător (din mai multe puncte de vedere).

Mă plictisesc... de îmi vine să mor!

În ultima perioadă nu am prea mai avut timpul necesar pe care obişnuiam să îl acord numai persoanei mele. Parcă îmi este dor de momentele în care stăteam relaxat, în linişte, citind sau meditând. În unele situaţii chiar mă jucam cu nişte jucarii creative, cum ar fi cubul rubik. Desigur, astăzi sunt foarte ocupat cu blogul, liceul şi toate proiectele pe care le desfăşor de aproape un an, dar am decis ca în curând să fac puţină ordine prin cutiuţa ce-mi serveşte drept protecţie pentru "mecanismul" ce mă împinge să fac anumite lucruri.

Problemele din viaţa personală au ajuns să fie atât de greu de combătut încât nu mai ştiu ce să fac. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, o iritaţie nenorocită mă tot ţine de câteva zile, provocându-mi usturimi la nivelul feţei. Încerc totuşi să trec cu vederea peste aceste aspecte. Mă gândesc, poate, că totul se datorează stresului şi al oboselii. Orarul încărcat şi programul nu prea sănătos pe care îl urmez a provocat câteva schimbări majore în viaţa mea. Cu cea mai mare sinceritate vă spun că abia aştept să intru în vacanţă. A venit vremea să redescopăr frumuseţea timpului liber, ba chiar să îmi reamintesc cum se "mânuieşte" o jucărie.

Dacă vă întrebaţi de ce am menţionat anterior tocmai cubul rubik, ei bine trebuie să recunosc, nu am reuşit niciodată să îi rezolv feţele, dar a fost întotdeauna un prieten care a reuşit să mă ţină departe de lumea reală, provocându-mă să intru într-o lume nouă, imaginară. Întotdeauna mi-a plăcut să mă chinui încercând să rezolv acest mic puzzle ce disperă atâtea persoane, şi totuşi pentru unii este un banal cub pe care îl meşteresc din două-trei mişcări, reuşind astfel să îi potrivească feţele în doar câteva clipe. Copilăria mea a fost atât de frumoasă încât îmi doresc să mă întorc pentru o zi în acea perioadă. Dacă eşti născut în aceeaşi perioadă în care m-am născut eu şi nu ai "gustat" măcar o dată din minunăţiile de jocuri clasice, cum ar fi consola de jocuri pe televizor sau consola brick games, fie nu eşti om, fie nu ai avut condiţiile necesare de a face aceste lucruri. În ambele cazuri, nu judec pe nimeni, dar trebuie să spun că este o mare pierdere!

Ce să vă mai spun? Trebuie, şi mă simt obligat, să spun că abia aştept să intru în vacanţă şi să dorm cât vreau, să merg unde vreau eu, mai ales la verişorii mei, şi să petrec mai multe clipe de calitate alături de familia mea.

La patru ace

Întotdeauna mi-am dorit să îmi încep viaţa profesională cu un palmares de gadget-uri destul de generos. Ce om de afaceri nu are o tabletă evolio, un aparat foto cu acumulatori incluşi, şi un birou cu imprimante evoMag? Eu nu îmi pot imagina cum ar fi să stau îmbrăcat la patru ace, zi de zi, dar să nu am gadget-uri de ultimă generaţie care să îmi servească drept surse de informare sau pur şi simplu pentru uzul zilnic în cadrul afacerii pe care, poate, o să o pun la punct în anii ce vor urma.

Un model pe care îl am tipărit în minte este acela al tipului de bărbat elegant, respectabil, cu un viitor strălucit. Dacă voi reuşi să ajung aşa ceva vreodată, păi cu Dumnezeu înainte! Îmi doresc cu ardoare să trec peste aceste linii ale anonimatului, astfel încât să pot să le ofer celor ce vor veni după mine siguranţa de a trăi cu un venit stabil, sau poate referitor doar la familia mea, să aibă tot ceea ce eu mi-aş fi dorit vreodată. Desigur, nu sufăr de păcatul lăcomiei, totul venind în cantităţi măsurate cu stricteţe... pentru că ştiţi şi voi cum este... ce este mult, strică, la un moment dat.

Şi totuşi, chiar şi aşa, de ce nu aş putea să îmi îmbunătăţesc gadget-urile încă de pe acum? Cred că este un vis al meu să am o tabletă mult mai performantă decât cea pe care o deţin în acest moment, întrucât aceasta nu se descurcă prea bine cu ceea ce îi cer să facă. Imprimanta de asemenea! M-am săturat să aştept două-trei minute până se aprinde şi până când îşi pune în funcţiune toate motoraşele. Concluzia? Nu cred că este prea târziu să devin ceea ce pot fi mai târziu prin sudoare şi multă muncă. Cel puţin... aşa văd eu situaţia de faţă.