Sunt tânăr, sunt visător, sunt eu...am doar 16 ani, însă nu sunt precum ceilalţi, sau aşa îmi place să cred!
Nu am rămas niciodată indiferent la nevoile celorlalţi, şi mereu am oferit ajutor chiar dacă puterile mi-au fost limitate. Îmi place să cred că într-o zi lumea va fi altfel, că ne vom putea organiza şi că vom putea fi mai buni şi ajuta pe cei care suferă. Îi aud pe prietenii mei în fiecare zi spunând că îşi doresc maşini, telefoane noi şi alte minuni costisitoare, însă eu ma întreb, oare s-au gândit vreodată că sunt oameni care doar îşi doresc o felie de pâine sau un acoperiş deasupra capului? O perna pe care să îşi liniştească gândurile sau un bec pentru a le lumina camera... viaţa?
Oare când am învăţat să fim atât de superficiali şi să uităm de cei de lângă noi aflaţi în momente grele? Sunt de părere că banii pot cumpăra multe, însă nu îţi oferă nimic! Degeaba ai cele mai noi gadget-uri şi cele mai scumpe haine dacă omul din tine nu este de valoare. Sunt atât de mulţi care suferă în acest moment, şi s-au întâmplat atât de multe lucruri urâte în ultima perioadă încât a ajuns să imi fie milă de cei care îşi inchid ochii şi se prefac că nu văd nimic... nimic din ce se întâmplă în jur!
Mi-aş dori să fim altfel! Să ne deschidem sufletul mai des, să ajutăm şi să fim mai buni! Am speranţa că într-o zi totul se va schimba, şi chiar dacă eu nu voi putea influenţa cu mult această lume, cei de după mine să fie şi mai puternici şi mai motivaţi să alunge răutatea care ne înconjoară şi să nu uite că toţi suntem fraţi, o unitate, un singur popor! Poporul lui Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu