Timpul valorează mult

De mult timp îmi doresc să am un ceas sport, dar uite că niciodată nu mă îndur să dau bani pe o asemenea achiziţie. Deşi aş avea banii necesari pentru a achiziţiona chiar două sau trei astfel de ceasuri, de calitate superioară, nu mă simt niciodată ok să arunc cu bani pentru un ceas de mână. Totuşi, navigând pe internet am putut observa o sumedenie de ceasuri, care mai de care. Pentru mine ceasurile reprezintă un accesoriu din categoria "must have" pentru fiecare individ al societăţii, indiferent de sex, etnie, religie, rasă şi aşa mai departe. 

Ştiţi ce îmi place cel mai mult la aceste accesorii? Ador faptul că fiecare individ are un model unic care i se potriveşte. Deşi mulţi am fi tentaţi să credem că am putea purta la fel de bine un ceas ca acela al vecinului de pe partea cealaltă a străzii, eu vin cu această filosofie prin care consider că fiecare om are un ceas al lui. Mergând la cumpărături şi probând mai multe ceasuri, mai mult ca sigur voi avea surpriza să aflu că majoritatea ceasurilor care le-am probat nu îmi plăceau sau nu îmi veneau. Încă nu mă credeţi pe cuvânt? Credeţi-mă că nu vorbesc bazaconii! Spre exemplu, mâna mea nu suportă ceasurile cu cureaua din zale metalice. Automat, încheietura mea este mult prea mică pentru un astfel de ceas, cureaua din zale făcându-mă să arăt foarte caraghios. Dacă aş purta un asemenea ceas, mai mult ca sigur m-aş face de râs. Ceasul începe cu uşurinţă să se plimbe pe încheietura mea şi să facă zgomot din cauza zalelor care nu pot sta fixe.

În fine, trecând peste acest aspect care pe mine mă deranjează destul de mult, ceasurile sunt cele mai importante accesorii din vestimentaţia unui om. Desigur, acestea nu pot fi purtate în orice situaţii. Eu unul nu mă văd purtând un ceas cu curea din piele la plajă. Există foarte multe astfel de scenarii în care ceasurile nu pot fi purtate, iar eu am amintit doar unul dintre ele. O altă greşeală des întâlnită la oameni este aceea că nu ştiu să asorteze culorile. Bine, bine, dar ce treabă au culorile vestimentaţiei cu ceasul de la mână? Nu este tocmai o ştiinţă, ci mai mult vorba de bun simţ. Cu siguranţă nu aş purta un ceas roşu la o vestimentaţie care are negru drept culoare impunătoare. Repet faptul că nu este vorba de nimic altceva decât de bun simţ şi, poate, puţină înţelegere faţă de modă. Ceasurile! Timpul! Valorează mult, dar nu am putea exista niciodată fără el!

Vara mea preferată

În urma colaborării mele cu Dresslily, care sunt nişte oameni de nota 10, am primit în sfârşit comanda care conţinea cămaşa mea şi cele două accesorii pe care i le-am făcut cadou mamei mele. De ce este vara mea preferată? Am reuşit să mă angajez şi să am parte totodată de mai multe colaborări cu sponsori din străinătate. Cât de super poate fi?!

Deci, să vă prezint mai întâi de toate noua mea cămaşă. Este albastră, dar cam mică din păcate... în condiţiile în care eu port haine care au mărimile S-M, în niciun caz L... dar în această situaţie, mărimea L fiind cea care s-ar fi potrivit cel mai bine.

Ador năsturaşii acestei cămăşi întrucât au nişte cerculeţe aurii în jurul lor. Şi ştiţi? Îmi este aşa o ciudă că nu îmi vine bine cămaşa... pentru că în aceste condiţii nu o pot purta în oraş. Ca să vă explic mai bine care este defectul, spatele cămăşii este foarte îngust şi rigid, fără posibilitatea de a se întinde. Ce noroc pe mine, aşa-i?! Oricum, aspectul este unul foarte simplu şi plăcut, fiind pe gustul meu. Aceeaşi cămaşă mi-a atras atenţia, dar pe culoarea grena.

În fine, trecând peste cămaşă, am mai făcut comandă la două-trei accesorii pentru mama mea. Mi-am propus să îi cumpăr un ceas, nişte cercei şi o brăţărică. Dacă sunt drăguţe, asta rămâne la latitudinea fetelor. Mama s-a arătat foarte încântată de cadou, întrucât ducea lipsă de un ceas elegant care să poată să fie purtat în mai orice situaţie.

Ceasul acesta mi-a atras cel mai mult atenţia. Ignorând salvia din spatele ceasului, albul şi pietrele se combină perfect, ele oferind un efect minunat de strălucire. Nu mă descurc prea bine în materie de accesorii femeieşti, dar ştiu că am gusturi bune în vederea alegerii unui cadou. Mă simt mândru de alegerea făcută!

Cerceii şi brăţara au fost chiar uşor de ales, întrucât şi mie îmi plac aceste accesorii elementare din garderoba unei femei. Desigur, la cercei mai greu cu alesul, dar brăţările vin uşor, deoarece şi eu mă uit o grămadă la o brăţară bărbătească înainte să o cumpăr, asta din perspectiva unui mic critic.

Brăţara aceasta îmi place foarte mult. Culorile vii îmi sugerează o apartenenţă la un spirit mereu tânăr, plin de energie, speranţă şi fericire. Cerceii pe de altă parte... habar nu am ce îmi inspiră! Dar cu siguranţă îmi plac şi ei, întrucât i-am ales cu o persoană apropiată mie.

În cele din urmă, nu cred că am gusturi chiar atât de proaste în materie de fashion, aşa-i? Materialul din care este făcută cămaşa este unul foarte bun, rezistent. Brăţara este viu colorată, iar în tandem cu cerceii formează un look de invidiat printre rândurile fetelor (cel puţin din perspectiva mea). Mulţumiri din nou sponsorilor Dresslily.com, care mi-au trimis în cel mai scurt timp posibil coletul cu produse şi codul de reducere pentru o viitoare comandă de pe site.

Când timpul zboară

Ştiţi momentul acela de "Vai, iar am uitat să plec de acasă la timp!" sau "Dumnezeule, nu am reuşit nici acum să termin de învăţat pentru examenul de mâine."? Ei bine, cu toţii ne confruntăm cu asemenea situaţii, dar niciodată nu găsim o soluţie pentru problema care va rămâne pentru totdeauna în vieţile noastre. Timpul. Dragii mei, timpul este un concept care ne macină pe toţi. Nu ştiu dacă timpul diferă de la ţară la ţară, rasă la rasă sau de la o religie la alta, asta în afară de fusurile orare ale Pământului, dar ştiu că ne naştem, simţim trecerea lui şi încercăm să valorificăm fiecare clipă în momente de neuitat sau în scopuri benefice, care ar putea avea rezultate bune mai târziu în viaţă.

Ce este de făcut în acest sens? Întotdeauna am avut impresia că timpul trebuie contorizat şi monitorizat în mod corect. Şi ce alt mod corect de a monitoriza timpul ar mai exista în afară de a deţine un ceas de mână? În urma unei mici "investigaţii" pe internet, am avut plăcerea de a identifica nişte mărci de renume care chiar m-au impresionat. De când mă ştiu am o slăbiciune pentru ceasurile mecanice. Se prea poate să fiu mai atras de cele care au un aspect clasic decât cele stil sport sau cu zale. Primul produs în topul meu de ceasuri preferate este ceasul Bruno Sohnle MECHANIK EDITION NO. 5.

Aspectul elegant şi simplu al ceasului îmi aduce aminte de vremurile în care lumea chiar conta pe acest accesoriu important. Nu mi-am pus niciodată problema ca o zi să aibă 48 de ore, dar dacă ar fi aşa, aş preţui fiecare clipă şi aş privi cu plăcere spre acest ceas, întrucât este o minunăţie de dispozitiv. Trebuie să recunosc, preţul este destul de mare pentru cei care nu au un venit de dinozaur (parlamentar), dar se merită să economiseşti pentru a cumpăra această minunăţie.

De asemenea aş dori să vorbesc şi despre site, al cărui aspect m-a cam vrăjit. Aspectul site-ului este foarte primitor, astfel încât fiecare utilizator poate naviga pe el şi să caute printre produsele puse la dispoziţie, fără probleme, într-un timp util. Logo-ul site-ului este minunat! Prima dată când am accesat această pagină, logo-ul a fost primul lucru care mi-a sărit în ochi.

Design-ul simplu şi aranjarea produselor în pagină pe categorii, după mărci, sex şi tip de mecanism transformă navigarea pe acest site într-o super aventură. Pe mine m-a vrăjit cu adevărat. Mi-a luat ceva timp până să reuşesc să aleg ceasul prezentat mai sus, însă cu multă răbdare şi bun gust, am făcut alegerea corectă. Ceasurile pentru mine reprezintă o bogăţie sufletească, abia apoi un accesoriu de purtat la mână.

The strange... me

Este ceva în neregulă cu mine. Privind ceasul de la telefonul meu, mi-am putut da seama de faptul că, deşi astăzi am avut liber şi nu eram obligat să mă trezesc la ora opt dimineaţa, aşa cum sunt obişnuit să fac în timpul şcolii, am făcut-o! Încă de dimineaţă m-am trezit cu o febră insuportabilă, dar se pare că treptat începe să îmi treacă. Un singur lucru nu mi-a trecut încă, şi anume durerea de cap. Of, viaţa mea este foarte dificilă la boală... dar, din fericire, am învăţat cum să rezolv toate durerile. Am biruit durerea de cap stând aproape toată ziua în pat, încercând să dorm. Notez faptul că de fiecare dată când mă ridic din pat, capul meu începe să se învârtă alături de toate celelalte obiecte din cameră. Lăsând totul la o parte, eu încep să mă simt din ce în ce mai bine, sper că şi voi vă simţiţi bine pe vremea aceasta. Cine ştie? Poate că odată cu vindecarea mea, soarele îşi va întinde din nou braţele şi ne va încălzi din nou.