Pastila perfectă pentru o zi perfectă

Muzica mă ajută foarte mult atunci când sunt obosit sau mă aflu într-o stare de anxietate care nu îmi dă pace. Pentru mine muzica este o formă de relaxare foarte importantă, întrucât ea mă linişteşte întotdeauna şi îmi dă voie să intru într-o lume paralelă faţă de cea în care mă aflu şi ajung într-o stare în care pot medita asupra oricărei probleme pe care o am. Desigur, muzica nu mă ajută doar în cazul problemelor sau atunci când vreau să mă relaxez, ci mă mai ajută şi să mă concentrez, îmi sporeşte imaginaţia şi uneori chiar îmi dă putere să fac anumite lucruri pe care nu le-aş putea face în mod normal. În ceea ce priveşte subconştientul şi emoţiile, prin intermediul muzicii întrec nişte bariere, chiar dacă deseori construiesc altele, însă ce este mai important este faptul că prin melodiile pe care le ascult dobândesc noi calităţi, simt sentimente noi şi simt un sprijin moral. De fapt, chiar îmi dă o stare de bine şi mă face mult mai energic muzica. Iar în seara aceasta am găsit această melodie, care sper să vă placă şi vouă la fel de mult.

De ce, cum şi când am început să ascult rock

Pentru că nu mai ştiu cum să mai pierd timpul, m-am gândit să scriu câte ceva despre mine. Iniţial nu mi-a trecut prin minte să scriu despre pasiunea mea faţă de muzica rock. Adevărul este că nu nu mofturos în ceea ce priveşte muzica, însă lumea ştie că eu ascult în principal rock. Îmi place foarte mult şi oricât aş încerca să neg sau să par că nu sunt rocker, nu pot ascunde acest lucru.

Totul a început pe când eram în generală. Pe atunci încă nu ascultam muzică din State, deoarece încă ascultam muzică românească. Îmi plăcea foarte mult Keo şi trupa Voltaj. În timp topul preferinţelor mele s-a mai schimbat. Trebuie să le atribui fratelui, respectiv surorii mele, credit pentru formarea mea în domeniul muzical, pentru că de la ei am aflat pentru prima dată ce este muzica adevărată. Prima trupă de muzică rock pe care am ascultat-o vreodată a fost Trust Company, pe atunci fiind favorita mea. Un motiv concret pentru care am început să ascult muzică rock? Mă descurcam binişor cu engleza şi îmi plăceau foarte mult versurile, însă în timp am început să apreciez mai mult ritmul, mesajele transmise şi energia pe care mi-o oferea muzica rock.

Muzica rock a fost probabil al doilea botez pe care l-am primit. Pentru că prin anii în care tinerii din România încă nu ştiau de smartphone-uri, eram într-o continuă schimbare, trecând de la o stare la alta. Era foarte la modă să fii îmbrăcat ca un emo şi să te comporţi ca unul. Iniţial am încercat să fiu un emo, prin comportamentul pe care îl aveam. Mi-am dat seama însă că era un comportament anti-social şi că nu mă ajuta cu nimic. Pur şi simplu pierdeam orele stând singur şi ascultând muzică la primul meu telefon mobil, care era un Motorola cu clăpiţă. Stăteam toată ziua cu telefonul în mână şi căştile în urechi, pierzând astfel foarte multe ore singur pe stradă, pe holurile şcolii şi în special în maşina tatălui meu. Credeam că este "cool" să fii un singuratic şi să fii "trist". Desigur, nu ştiam cât de penibil eram, însă acela a fost un moment din viaţa mea pe care nu îl privesc în niciun fel. Mă bucur de faptul că am avut ocazia să trec şi printr-o astfel de experienţă ca să îmi dau seama că nu hainele, comportamentul sau muzica mă definesc, ci psihicul.

Aşadar, am renunţat la moda emo şi am continuat să ascult muzică rock. De data aceasta nu mai purtam haine sumbre şi nu mă mai comportam ca un singuratic. Zâmbeam mai toată ziua, râdeam cu prietenii mei şi petreceam mare parte din timp desenând. De muzică însă nu m-am lăsat. Oricât de mult încercam să mă desprind de telefonul meu, îmi era greu să dau drumul căştilor. Chiar şi acum, când vă scriu aceste cuvinte, ascult muzică. Muzică rock, desigur! În orice caz, muzica a avut un rol foarte important în viaţa mea. Ea m-a ajutat să trec prin multe situaţii neplăcute şi chiar m-a ajutat să mă relaxez când credeam că o să explodez.

Ce pastile să iau?

Mi-am dat seama de faptul că nu prea pot trăi fără muzică. Oricând am ocazia să ascult muzică, caut cea mai apropiată sursă de muzică şi îmi delectez auzul cu sunete pe care eu le consider cereşti. Chiar dacă nu ascult chiar orice tip de muzică, îmi place totuşi să aud câteva acorduri de chitară sau note cântate la pian. A devenit o adevărată obsesie, dar nu cunosc încă un tratament care să trateze această problemă. Dacă mă credeţi, chiar şi acum, când vă scriu această postare, ascult muzică. O discuţie interesantă pe care am avut-o cu sora mea m-a dus cu gândul la faptul că sunt dependent de muzică. Sora mea îmi spunea că nu se poate concentra la scris dacă pe fundal se aude o melodie. Eu pe de altă parte nu pot să scriu la fel de bine dacă nu am o melodie pe care să o ascult. Cu toate acestea, săptămâna este foarte complicată pentru mine, iar eu nu îmi doresc nimic altceva decât o perioadă de răgaz. Mi-aş dori să pot să stau întins undeva, să îmi fie cald şi să privesc stelele. Aşa cum le-am spus şi altor prieteni de-ai mei, îmi trebuie un weekend de 7 zile pe săptămână... pentru că nu mai suport oboseala care a pus stăpânire pe mine!

Dulce Românie

Ok, dacă în trecut ţineam cu dinţii de ideea că nu sunt rasist, ei bine... astăzi stă altfel treaba. În ultima lună mă cam tot supără un pui de ţigan care stă lângă mine. Toată ziua bună ziua urlă ca un bezmetic, iar sora lui, mai mare fiind, îl acompaniază cu o vuvuzea. Cât de tare, nu?! Astăzi şi-au făcut de cap încă de la primele ore ale dimineţii, de aceea am crezut de cuviinţă că este momentul să mă răzbun pe ei pentru orele mele de somn pierdute. Am pus timp de 20 de minute muzică rock la maxim în difuzoare, cu toate geamurile şi uşile deschise, asta ca să mă asigur că sunetul se propagă aşa cum îmi doresc. Credeţi-mă pe cuvânt când vă spun că au plecat din curte o parte din ei. Pe mine nu mă deranjează volumul ridicat, întrucât am crescut cu muzica asta şi am trăit alimentându-mă numai cu muzică. Pe de altă parte ei... mda!

Îmi propun şi vreau să critic până la moarte nesimţirea, incultura şi oamenii fără educaţie. Cu toată sinceritatea vă spun că m-am săturat să trăiesc într-un stat habarnist care nu face nimic altceva decât să înjure, mănânce seminţe pe stradă, să deranjeze, ucidă şi să fure orice. Mi s-a făcut silă de acest stat încât nici nu îmi mai pasă de viitorul lui. Sper cu toată inima că atunci când voi înainta în vârstă într-atât de mult încât să plec pe picioarele mele în lumea largă, sper să mă pot întoarce aici după ani şi ani şi să văd că nu mai sunt ţigani, oameni necivilizaţi şi corupţie. Dacă de la vârsta mea, deşi o fac de ani buni, pot să mă gândesc la chestiuni de care ar trebui să aibă grijă doar adulţii, păi aici este un mare semn de întrebare. Asta este societatea pe care o dorim? Tinerii să fie adulţi de la vârste fragede? Oricum foarte mulţi au ales acest lucru de foarte mult timp. Se vede cu ochiul liber numai când treci pe stradă şi acorzi câteva clipe pentru a asculta conversaţiile dintre tineri şi observa felul în care se comportă aceştia. Românie, dulce Românie... ce-ţi doresc eu ţie... heh!

Ce se mai ascultă?

În ultimul timp am început să mă axez pe un nou gen de muzică. Mi-a atras foarte mult atenţia stilul dubstep, dar mai ascult şi rock electronic şi dance. Astăzi îmi propun să vă prezint câteva din melodiile pe care le-am ascultat în ultima perioadă. Totodată vreau să îi mulţumesc fratelui meu, care m-a iniţiat în această lume a muzicii. Cred că o mică schimbare este întotdeauna bine primită.

Pe locul 5 se află Deadmau5 cu melodia Ghosts N Stuff. Felul în care instrumentele sunt combinate şi stilul unic al artistului îmi provoacă un fior rece pe şira spinării, chiar şi acum când mă gândesc la melodie.

Imediat după Deadmau5 intră pe locul 4... Booty Luv cu piesa Say It (Nero remix). Ador versurile şi efectele folosite în vederea realizării acestei piese. Ce altceva să mai spun?

Cu un stil puţin mai ciudat, dar interesant şi în aceeaşi măsură foarte plin de viaţă, cei de la Caravan Palace se clasează pe locul 3 cu melodia Clash. Această melodie este o combinaţie fatală pentru ringul de dans, după părerea mea.

Skrillex, pentru că nu putea să lipsească din top, se află pe locul 2 cu melodia Kyoto. De ce? Nu cred că mai are rost să comentez.

Şi primul loc îi revine lui... Blue Stahli cu melodia Anti You. În momentul de faţă este piesa care îmi transmite cea mai multă energie pozitivă, mă întăreşte şi îmi face pielea de găină.

Orice meseriaş...

Pentru că sunt în vacanţă, tata a crezut de cuviinţă că ar fi mai bine dacă aş merge cu el în oraş, nu de alta, dar ca să îl ajut în luarea câtorva decizii. Casa noastră fiind încă neterminată, iar aici mă refer la pereţii exteriori care sunt neîncărcaţi. Ziş şi făcut! Alături de tata am mers la cel mai apropiat centru comercial pentru materiale de construcţie. Acolo tata şi-a luat libertatea de a se informa asupra unor preţuri, şi anume preţ BCA, plăci de policarbonat preţ şi ciment. Desigur, din ochi nu i-a scăpat nici şindrila bituminoasă pe care şi-ar dori-o cu ardoare în locul tablei de pe casă.

Ce cred că l-a interesat cel mai mult a fost cimentul şi gletul. Varul s-a gândit că ar trebui să îl păstreze pentru alte dăţi, nefiind necesar în momentul de faţă. Sincer, întotdeauna mi-am dorit să depun eforturile necesare pentru a munci împreună cu tatăl meu la casă, însă acesta nu mi-a dat de foarte multe ori ocazia să o fac. Sunt mulţumit de căminul pe care îl am, nu aş dori nimic mai mult decât am, dar parcă mi-aş dori să terminăm odată casa... mai mult ca pe o împlinire sufletească.

Ultima dată când am lucrat la casă a fost vara trecută, dar nu a fost o muncă tocmai obositoare. Căratul unor bolţari nu este tocmai ce mă aşteptam să primesc drept sarcini de lucru de la tatăl meu, însă, într-o oarecare măsură, sunt mulţumit de faptul că am primit măcar ceva de făcut. Vara am cel mai mult timp liber, tocmai de aceea caut să îl folosesc în scopuri utile, constructive. Dacă nu l-aş ajuta pe tatăl meu cu munca, nu aş avea nimic altceva de făcut decât să stau mai toată ziua la TV, computer sau să ascult muzică prin curte, la umbra unui pom.

Cinematograf la tine acasă

Aţi visat vreodată la camera visurilor voastre? O cameră dedicată strict uzului personal, care să deţină toate lucrurile pe care le-aţi visat întotdeauna? Eu unul ştiu sigur că am făcut-o, şi sincer să vă spun, încă o fac. Deşi să visez la propria mea cameră în momentul de faţă este destul de dificil, având în vedere că sunt nevoit să îmi împart camera cu fratele mai mare. Cu toate acestea, pot să zic că sunt norocos, dat fiind faptul că eu şi fratele meu avem interese comune. Şi nu, nu mă refer numai la fete sau sport. Fetele da, sunt un interes mai mult decât comun, şi mi se pare perfect normal; în ceea ce priveşte sportul, există loc de discutat pe tema asta. Amândurora ne place să ne uitam la TV, asta este clar, însă gusturile sunt puţin diferite din acest punct de vedere. Deşi mie îmi face plăcere să mă uit mai tot timpul pe programe ştiinţifice, iar lui doar pe cele de muzică şi rareori programe culinare, un lucru este sigur, amândoi adorăm să vizualizăm un film bun pentru a încheia seara în cel mai plăcut mod posibil.

Şi ştiu sigur că şi lui, ca şi mie de altfel, i-ar face mare plăcere să avem un TV, poate chiar Smart TV cu o diagonala satisfăcătoare, dacă nu enormă, şi un HomeCinema System alături. Din păcate pentru noi, bugetul familiei nu permite astfel de achiziţii în momentul de faţă, dar în viitorul apropiat poate vom avea parte şi de astfel de gadget-uri. În momentul de faţă ne descurcăm cu un simplu monitor LCD LED cu o diagonal de 21 inch, şi un simplu sistem audio cu o putere de 150W (care după părerea mea, nu sunt 150W reali).

Pe scurt, amândoi ne-am dori ca atât monitorul, cât şi sistemul audio să dispară de pe birou, iar în locul lor să apară un Smart TV cu o diagonala de 40+ inch şi 2 dintre cei 4 sateliţi ai sistemului audio. Sistemul audio am înţeles de la fratele meu că se va schimba cât de curând cu un nou HomeCinema. Personal am aflat despre ce sistem este vorba şi m-am gândit să împărtăşesc ideea fratelui meu tuturor. 

Ţin să vă spun că el are o slăbiciune pentru electronicele Samsung (cu excepţia telefonului; nu ar renunţa la acel Nokia C3 pentru nimic în lume), dar nu vă lăsaţi speriaţi de asta, pentru că fratele meu a ştiut întotdeauna, dacă îmi permiteti să îl laud, să aleagă cele mai bune produse, care menţin balanţa calitate-preţ în echilibru, şi nu mă miră deloc acest lucru având în vedere că este născut sub zodia Balanţă.

Dar atât despre fratele meu, este timpul să ne întoarcem la acel sistem HomeCinema pe care am vrut să vi-l prezint. După cum am menţionat mai sus, producătorul este Samsung. În ceea ce priveşte numele întreg al sistemului, acesta este SamsungHT-F4550. Un sistem foarte elegant şi subtil din punct de vedere al aspectului, alcătuit din 5 sateliţi, staţia ce conţine amplificatorul, subwoofer-ul şi desigur DVD Player-ul. 

Privind mai atent fiecare component al sistemului, se poate observa fineţea şi luciul oferit de plasticul de calitate superioară, rezistent la vibraţii, utilizat la scheletul sateliţilor. Cutia wofer-ului confecţionată din pal sau “plăci încărcate” cum îi spun unii, este foarte bine presată, rezultatul fiind rezonanţa de calitate superioară şi, desigur, o putere pe măsură. Dimensiunile sistemului sunt de 430x55x250 mm (D x H x W); vă gândiţi poate cu asemenea dimensiuni, greutatea trebuie să fie pe măsură. Chiar deloc! Deşi sateţitii sunt destul de mari, greutatea totală a sistemului este de doar 2.3 Kg. Un raport mărime-greutate chiar stabil după părerea mea. Un ultim lucru de menţionat din acest punct de vedere este prezenţa pânzei ce acoperă boxele montate pe scheletul sateliţilor, în scopul filtrării sunetului atunci când este emis de boxe.   

Ridicând capota, apare o listă destul de mare ce cuprinde o serie de caracteristici tehnice, care vă spun sincer, mi se par remarcabile. În prim plan ţin să aduc puterea de ieşire pe care o au boxele; acestea având o putere de 500W reali (şi da, m-am interesat şi am văzut teste făcute în mod special în acest scop). Trecând mai departe, putem observa că sistemul are un număr de canale audio de 5+1 şi o serie foarte mare de formate audio precum: MP3, DIVX (incluzând XVID), AVCHD, şi nu în ultimul rând Blu-ray Video şi 3D precum şi alte formate. Format de redare Blu-ray şi 3D, un adevărat vis pentru împătimiţii filmelor. Având un număr măricel de formate de redare, este de la sine înţeles că şi numărul de decodoare incorporate este la fel de satisfăcător; enumerând unele dintre ele, acestea sunt: AVCHD, LPCM, AAC, MP3, MKV, FLAC, JPEG şi încă alte 4 decodoare. Mediile de CD/DVD suportate sunt mai mult decât de ajuns, în principal fiind prezente cele mai importante şi anume: 3D Blu-ray, Blu-ray Video, VCD 1.1 şi cele obişnuite pe care le deţine orice unitate digitală de citire/scriere. 

Porturile de conexiune prezente sunt într-un număr destul de mare, făcând sistemul pe cât de plăcut, pe atât de util posibil. Printre porturile obişnuite şi cunoscute de toată lumea, precum ieşirea HDMI şi portul Anynet+(HDMI-CEC), sistemul dispune şi de un Host USB 2.0, ARC (canal de returnare audio), port DLNA, şi preferatele mele Bluetooth şi Wi-Fi Direct. Ce poate fi mai minunat decât prezenţa unei antene Bluetooth sau Wi-Fi în propriul sistem audio, ducând astfel la lipsa cablurilor împrăştiate prin cameră sau ascunse pe sub covor, care distruge aspectul estetic al întregii camere. 

Acestea fiind spuse, cam astea sunt caracteristicile tehnice ale sistemului, însă nu ne oprim aici. Voi continua să vă prezint adevărata placere de a visa la un astfel de sistem; mai exact ceea ce poate face cu adevarat acest sistem. Pe scurt aş putea spune că un astfel de sistem aduce propri-ul club la voi în casă. Purtând tehnologia Dolby Digital Sound (Dolby Pro Logic II, Dolby Digital Plus, Dolby True HD) calitatea şi puterea sunetului este crescută exponenţial, iar împreună cu caracteristica 3D Sound Plus totul ia amploare şi depăşeşte aşteptările ascultătorului. Deşi este un sistem 5+1 acesta are capacitatea de a virtualiza sunetul surround ca fiind un sistem 7+1. Sistemul deţine desigur şi un egalizator propriu, precum şi un MP3 Enhacer, un Power Bass Booster şi cel mai interesant enhacer fiind acel “Crystal Amplifier Plus”. 

Pentru împătimiţii sportului există opţiunea “Football Mode” transformând vizualizarea meciurilor preferate într-o experienţă pe cât se poate de reală. Mă pot imagina vizionând un meci de fotbal pe canapeaua din cameră, crezând că sunt pe Arena Naţională din Bucureşti. Toate astea putând fi realizate datorită noilor tehnologii care optimizează nu numai partea sonoră, ci şi partea video. Tehnologia 3D-Audio adaugă sunete în plan vertical şi se sincronizeaza cu moţiunea 3D prezentă pe ecranul televizorului. 

Ca să închei cu graţie, consider că sistemul HomeCinema Samsung HT-F4550 este o adevărată capodoperă în materie de sunet, cu o putere mai mult decât perfectă. Propriul cinematograf, sau numiţi-l cum vreţi, în propria casa. Un ultim lucru aflat în ultimă instanţă, acest sistem se pare că dispune de cea mai nouă tehnologie pantetată de Samsung menită să protejeze atât ascultatorul cât şi boxele în sine de fluctuaţiile de sunet ce pot apărea ulterior. Ca frază de încheiere aş putea spune simplu: “Asculta, vizualizează, repetă!”

Undressed

Doamne! Muzica asta a început să mă ducă pe meleaguri îndepărtate... meleaguri pe care nu aş fi vrut să le păşesc (nebunia). De câteva zile ascult în permanenţă melodia "Undressed" interpretată de artistul Kim Cesarion. Ador ritmul, instrumentalul, şi nu în ultimul rând, versurile. Melodia aceasta m-a ajutat să trec peste câteva momente dificile în ultima perioadă. Versurile? În niciun caz! Muzica este cel mai bun tratament pentru mine atunci când mă simt debusolat. It was just another friday night...