Ştiţi momentul ăla în care staţi şi vă uitaţi pe geam să vedeţi ce se mai întâmplă afară? Am observat că foarte mulţi oameni au abandonat această metodă relaxantă de a petrece dimineaţa... pentru că, până la urmă, ce moment este mai frumos decât dimineaţa pentru a arunca câteva priviri pe geam, buimac de somn... în lumina soarelui... ce alt moment este mai frumos? Spre exemplu, vecinul meu a abordat o metodă mai ciudăţică. El şi-a instalat în urmă cu un an o cameră pentru supraveghere video cu vedere spre răsărit. Wait... what?! Ei bine, da, vecinul meu se uită zilnic atunci când se trezeşte dimineaţa pe camera lui. Am înţeles că îşi savurează cafeaua cu o plăcere deosebită în acele clipe, însă am încercat să fac şi eu acelaşi lucru. Nu, nu am consumat cafea, nu o prea suport, dar am încercat să mă trezesc dimineaţa şi să mă uit pe o cameră de supraveghere din lume cu vedere spre răsărit. Efectul nu a fost acelaşi, din fericire.
Întotdeauna am fost învăţat să apreciez natura în adevărata ei splendoare, nu prin intermediul unui monitor. Ştiţi şi voi momentul ăla când staţi cu ochii în direcţia soarelui, iar lumina soarelui este atât de puternică încât vă obligă să închideţi ochii, urmând ca mai apoi să vă relaxaţi preţ de câteva clipe cu faţa îndreptată spre cer. Ştiţi momentul acela... şi sunt sută la sută sigur de asta!
Din păcate pentru vecinul meu, acea cameră video nu ar trebui să îi folosească în alte scopuri decât cel pentru care a fost concepută. Mă gândeam... din timp ce pe strada mea cam tot mişună în ultima vreme mulţi cetăţeni de etnie romă... cred că este ok să ai o asemenea cameră instalată în propria curte. Este sezonul furturilor, iar criza aceasta adânceşte şi mai mult în sufletele romilor dorinţa de a face bani necinstiţi, chiar dacă din acei bani murdari nu vor reuşi vreodată să facă ceva constructiv. Mă rog pentru ziua în care se vor schimba lucrurile... pentru că m-am săturat să fiu cel care trebuie să păzească unica şi singura casă pe care o deţine această familie. Într-adevăr, oraşul nu este prea mare... dar ca în orice oraş... trebuie să existe şi hoţi.
În cele din urmă am ajuns la concluzia că o cameră de supraveghere este cel mai bun prieten al curţii, casei... maşinii parcate în faţa casei... dar în niciun caz a omului, întrucât alterează viziuna omului asupra realităţii. Sper şi cred cu tărie că nu mai există persoane atât de puţin interesate de REAL. Este o cu totul altă senzaţie atunci când simţi cum cascada de căldură şi lumină se revarsă asupra ta faţă de atunci când priveşti spre infinitul labirint din pixeli ce au rolul de a transforma câteva informaţii cibernetice în imagini. Deci? Ce mai este de spus? Să nu cădeţi în plasa tehnologiei moderne. Totul este bun... ok! Dar într-o oarecare măsură, aşa-i? Ştiţi momentul ăla când sunteţi atât de legaţi de display-ul unui computer încât uitaţi să mai trăiţi..? Ştiţi, cum să nu ştiţi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu