Papillon

Cu siguranţă am avut un weekend minunat. Sâmbătă seara am petrecut-o vizionând un film de nota 10, şi anume Papillon, de Franklin J. Schaffner. Filmul îi are ca protagonişti pe actorii Steve McQueen şi Dustin Hoffman. "Papi" (McQueen) se află în postura unui nevinovat acuzat de uciderea unui proxenet in Franţa. Acesta este trimis la închisoare pe Insula Diavolului (colonie franceză). Pe drum, Papi se întâlneşte cu Louis (Hoffman), Dega cum îi mai spune el, iar acesta este angajat de către Dega pentru a-i fi bodyguard. Ce este drept, în timp această meserie se transformă treptat într-o frumoasă prietenie.

În încercarea de a-l proteja pe Dega de un gardian foarte rău, Papi este trimis la o închisoare în care nu îi este permis să iasă din celulă, iar drepturile umane îi sunt încălcate cu desăvârşire. Ţinând cont de faptul că Papi îi salvase viaţa, Dega îi trimitea în secret raţii în plus de mâncare. În cele din urmă, directorul închisorii află că Papi primea raţii suplimentarea de mâncare şi îl supune unor chinuri groaznice în schimbul numelui celui care îi trimitea mâncarea. Este forţat să petreacă luni de zile în întuneric deplin, crezând că astfel o să cedeze şi o să îl convingă să îl dea în vileag pe Dega. Puterea prieteniei, demnitatea şi hotărârea lui Papi îl împiedică să îşi dea prietenul de gol în faţa infamului director. Nu după mult timp după ispăşirea pedepsei, acesta este trimis la închisoarea în care se afla şi Louis.

Perioada ce va urma în noua închisoare îl va determina pe Papi să evadeze. Meştereşte împreună cu alţi doi colegi de cameră un plan de evadare, ba chiar încearcă să îl convingă şi pe Dega să se alăture, însă acesta refuză, iniţial. După ce îşi pun planul în aplicare, doi dintre prizonieri reuşesc să sară peste gardul închisorii, toate acestea în timpul unui spectacol ce avea loc în curte, însă unul dintre ei este răpus de un paznic. Dega încearcă să îl salveze, dar este forţat totodată să evadeze atunci când este zărit de un puşcăriaş homosexual. Cei trei evadaţi traversează prin intermediul unui bărbat cu o barcă distanţa dintre insula principală şi insula în care voiau să ajungă.

Peripeţiile se ţin scai de cei trei, însă deznodământul este unul cu totul tragic. Îmbătrâniţi, Papi şi Dega sunt mutaţi într-o mică comunitate unde îşi puteau duce viaţa până când moartea urma să îi răpună. Louis se afla de mai mult timp în acea zonă, având o casă frumos mobilată, grădină cu legume şi câteva animale. Singurătatea se pare că îl transformase pe săracul Louis într-un bătrân senil, dar i se citea în suflet bunătatea. Papi află că, acolo unde se afla el exista un mod de a evada pe mare. La fiecare 7 valuri care loveau insula, cel de-al şaptelea val era cel mai puternic, putând astfel să îl trimită departe de stâncile ascuţite. Încearcă astfel să îl convingă pe Dega să i se alăture, însă nu reuşeşte. După ce îşi ia rămas bun de la prietenul său, Louis, Papi îşi aruncă pluta confecţionată în apă apoi se aruncă şi el. Se spune că, după ce a ajuns pe insula mamă, Papi a reuşit să îşi trăiască viaţa în libertate.

Filmul a avut un impact emoţional foarte puternic asupra mea. Povestea de prietenie dintre cei doi şi peripeţiile pe care le-au avut împreună m-au făcut să îmi regândesc viaţa într-o oarecare măsură. Oare câţi prieteni ar fi dispuşi să mă urmărească dacă i-aş ruga să vină cu mine? Sau... Câţi dintre prietenii mei mi-ar trimite mâncare dacă aş fi închis pe nedrept? Voi lăsa timpul să treacă, astfel poate că voi primi câteva răspunsuri sincere, însă până atunci mă voi bucura de libertate. Vă recomand cu drag acest film!