Astăzi am urmărit un reportaj de excepţie, realizat de reporterii Antenei 3. Nu vreau să ridic în slăvi acest post de televiziune, întrucât nu mi-a plăcut deloc ce a ieşit cu tot acel "marş" prin Bucureşti. Anteniştii nu au făcut nimic altceva decât să instige lumea la violenţă. Desigur, nu vreau să discut despre acest lucru acum. Nu neg faptul că Antena îşi are reporterii săi de elită, deoarece există şi oameni buni printre ei. Reportajul la care m-am uitat se numeşte "Cobaii lui Mengele" şi este un reportaj de aproape o oră în care sunt explicate şi povestite ororile prin care trebuiau să treacă copiii, în special gemenii, în unul dintre cele mai rele lagăre din lume. În general nu sunt genul de persoană care să se uite la TV. O făceam în urmă cu vreo doi sau trei ani, însă de când au început să tot apară scandalurile astea cretine, mi-am spus că nu pot să mă uit la nimic altceva în afară de desenele animate şi documentarele mele de pe Discovery şi National Geographic. Revenind la reportaj, l-am vizionat cu mare atenţie undeva în jurul orei 11, chiar înainte de a pleca la liceu. M-a impresionat atât de mult încât nu m-am putut abţine să nu tremur de frică şi să scap câte o lacrimă pe alocuri. Deşi pare incredibil, acest om pe nume Iosef Mengele a fost unul dintre cei mai mari criminali din istoria umanităţii. Chiar dacă nu a ajuns să ucidă la fel de mulţi oameni precum Iosif Stalin în toată dictatura sa, atrocităţile la care a supus oamenii şi modul în care îi trata era pur şi simplu inuman! Acest aspect i-a oferit titlul de "Înger al morţii". Datorită acestor oameni istoria nu trebuie uitată şi ar trebui să realizăm cât de importantă este viaţa unui om, deoarece cu toţii avem drepturi egale şi merităm şansa de a trăi în libertate... dacă nu, măcar şansa de a muri fără dureri. Atrocităţile la care au fost supuşi "cobaii" includeau: injectarea cu microbi, operaţii pe viu şi fără anestezie, unirea a doi copii ţigani, provocarea unor răni care urmau să fie acoperite cu mizerie pentru a se observa cât timp putea rezista o rană până când apăreau infecţiile şi nu în ultimul rând, li se preleva sângele din corp pentru a se cunoaşte limita la care poate să ajungă un soldat să trăiască cu pierderi de sânge. Toate aceste experimente au avut drept scop înfiinţarea unei noi rase, mai bune, mai puternice. Atunci viaţa unui om nu costa nimic. Dar acum?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu